Nu de puţine ori primesc următoarea replică: Pune-te în situaţia mea! Întotdeauna se aşteptă aceeaşi reacţie pentru că se presupune acelaşi impact. Dar nu este niciodată acelaşi, mai ales că atunci când încercăm sentimentele altcuiva, încercăm de fapt motivele sau reacţiile proprii, şi nu circumstanţele care au determinat contextul, nicidecum efectul. Prin aceasta înţeleg că niciodată nu voi simţi durerea sau plăcerea, fericirea sau nefericirea, binele sau răul, dreptatea sau libertatea, adevărul sau neadevărul altcuiva, că întotdeauna voi fi încercat doar să empatizez fără să am certitudinea unei realităţi care este doar personală, şi, cum mai mai spus, niciodată a... [citește mai departe]
26.02.2011 • Caiet
Spun în dragoste şi război pentru că, dacă în situaţii armate nu am fost cu toţii, îndrăgostiţi am fost cu siguranţă. Anumite acte pe care le facem în astfel de momente, în dragoste sau în război, sunt imposibil de argumentat. Acţionăm de parcă raţiunea noastră pierde temporar contactul cu realitatea. În clipul de mai jos este prezentat omul care, pe 4 iunie 1989, a oprit cincizeci şi nouă de tancuri în ziua care a urmat dispersării protestatarilor cu focuri de armă din piaţa Tiananmen, unde foarte mulţi tineri protestatari au murit. Într-o discuţie avută recent, s-a considerat că libertatea ,... [citește mai departe]
21.02.2011 • Caiet
Urâcioşii nu şi-au luat vacanţă odată cu mine, ci s-au scăldat în oliţa cu spam. Altfel, eu sunt bine, sănătos, uşor dezarmat de faptul că risc să rămân cu premiile dacă nu se vor aduna minimul de concurenţi până la finele concursului. Pe de altă parte, este curios cum, în genere, se critică gratuit orice iese în cale, de cele mai multe ori pe nedrept, iar când se oferă derogare, cucernicii cultului comun nu mai au nicio direcţie, niciun sens. Atâtea icnete (ab)surde, atâta mizerie în oliţa cu spam, prea mulţi prea mari şi prea puţini nimeni. Văd, astfel, în... [citește mai departe]
17.02.2011 • Caiet
Sunt foarte multe bloguri, siteuri personale sau pagini pe reţelele de socializare ale căror autori înşiră titlurile cărţilor pe care le-au petrecut. Sunt şi mai multe bloguri, siteuri personale sau pagini pe reţelele de socializare care înşiră imagini de la petreceri cu lăutari, dansuri pe mese şi dedicaţii fără număr. Sigur că acestea sunt categorii de oameni care au valori diferite în cea mai mare parte, dar, cu toată consideraţia, i-aş înteba pe autorii acestor bloguri, siteuri personale, pagini pe reţelele de socializare, de ce le înşiră? Pe de-o parte am sesizat reacţii precum Iată şi pe ăsta ce citit... [citește mai departe]
11.02.2011 • Et cetera
Am plecat. O săptămână mă rup de capitală. O să excelez la ping-pong, probabil, după săptămâna aceasta. Ma gândeam să vă povestesc într-un articol viitor despre cum am slăbit paisprezece kilograme în treizeci şi cinci de zile, de la optzeci şi patru la şaptezeci şi cum, la mai bine de două luni, nu am mai pus niciun kilogram înapoi. Ar putea fi de interes pentru unii oameni. Sau aş putea să vă scriu ce înseamnă pentru mine, dacă tot suntem în luna îndrăgostiţilor, comunicarea în cuplu şi cum gasesc întemeiată teoria precedentului bazându-mă excluziv pe experienţa personală, aşadar nu emanând... [citește mai departe]
09.02.2011 • Et cetera
Dragii mei agitatori, Vă scriu aceste umile rânduri în speranța că voi izbuti să vă conving să nu vă mai scăldați în olița cu spam și nici pe lângă ea. De regulă, când ajungeți aici, mânați de o neliniște pe care o considerați întemeiată, dezvoltați niște porniri care nu fac cinste pietății și verticalității voastre. Vă recomand, pentru destindere și reconsiderare întru ignoranță, un joc în care tremurul vocii voastre izbindu-se de pereții oliței cu spam are să vă împingă către un nou mod de gândire însoțit, poate, de responsabilitatea morală a propriilor gânduri. Vă invit să accesați jocul, simplu... [citește mai departe]
05.02.2011 • Caiet
Stăteam eu așa într-o rână acum vreo cincisprezece ani și mă gândeam cât de cool ar fi să fiu independent. Și nu am stat mult pe gânduri până am încercat primul job. Alesesem ce-mi era mai aproape de casă și mai aproape de mândră, desigur. Două săptămâni am ars peste douăzeci de mii de mititei, am golit peste optzeci de găleți de muștar, am transformat mititei câte patru din trei (regula de seară a patronului), am spălat vase cât alții într-o viață, am strâns capace de Coca-Cola pentru pager și etichete pentru puncte. Eram tânăr, eram îndrăgostit, aveam o forță... [citește mai departe]
04.02.2011 • Caiet
Pur și simplu, fără nicio rațiune anume, m-au cuprins de-odată, precum pe un copil de cinci ani, câteva de ce-uri. Iată mai jos o foarte mică parte dintre acestea. Alege unul și spune-mi de ce. Când se vorbește despre Romeo și Julieta, de ce, implicit, se consideră că între ei s-a petrecut ce-a mai frumoasă poveste de dragoste vreodată posibilă? Când un om se numește Gheorghe, de ce există tendința de a fi apelat Gigi, Gică, Gigel, la fel si pentru Constantin, Nelu, Neluțu, Ninel? Dacă spun unora că sunt prost, de ce mă cercetează și-mi spui că nu sunt... [citește mai departe]
03.02.2011 • Caiet
Alin este un blogger credincios. Actor și psiholog de carieră. Tipul acela de credincios care vede aspirina săracului (de fapt nu o vede pentru că nuditatea înseamnă pornografie) necesară doar în strictul scop al procreerii, iar epilarea pe picioare sau la subțioară (excludem din această catalogare pe Ionela, cea mai minunată și dă valoare femeie, restul fiind niște mundane) ca reprezentând un abuz la adresa creației divine. Când am scris articolul Dumnezeu NU există, Alin a încercat să-mi transmită (inteligent, crede el) că am luat numele domnului la WC pentru a aduna vizite pe blog. Astfel, a trimis un comentariu... [citește mai departe]
30.01.2011 • Caiet
Nu pot înțelege de ce mi se cer argumente când spun că nu există dumnezeu odată ce nimeni nu mi-a adus vreodată un argument imuabil care să ateste că într-adevăr există. Spune-mi, dacă într-adevăr crezi că există cu adevărat dumnezeu, ce argumente poți aduce? Argumente, nu opinii, nu păreri. Biblia este primul, dar și cel mai nepotrivit reper. Din rațiuni lesne de înțeles, nimeni nu ar trebui să invoce vreun pasaj din biblie pentru că niciunul nu întemeiază rațional existența vreunei entități divine. Într-un om care crede în dumnezeu zace atât de multă ură încât, atunci când îi spui că... [citește mai departe]
26.01.2011 • Caiet
Să presupunem că partenerul sau partenera de viață este artist, la propriu. După o noapte furtunoasă, el/ea se trezește înaintea ta spre dimineață și începe să te fotografieze în timp ce dormi și părți ale corpului tău sunt dezvelite. Imediat cum conștientizezi, ai o reacție nu prea grozavă, dar artistul îți spune că este la lucru: creează. Sunt implicate fotografii care au reprezentări explicite, ba chiar începeți să vă fotografiați împreună de dragul artei, al jocului dacă ar fi să gândim începuturile. Cu greu îți croiești drum către serviciu. Seara, când ajungi acasă, îți spune că este gata lucrarea pentru... [citește mai departe]
25.01.2011 • Caiet
Din seria mă făcu muma mogul dă polimedia. Maka, dragule, nici nu aveau de unde să vină din altă parte, doar acolo apare Blogroll & Recomandări, doar pe prima pagina. Doar jos. Mai jos. Acolo, da. Și de ce apar atât de multe acum, față de ora trecută? Pentru că dintr-o superficialitate oarecare și care nu-ți este specifică, ai ales să nu cercetezi întâi. Dacă ai fi dat un refresh ai fi văzut că apar mereu altele. În jur de două sute de bloguri extrase aleator, câte cinzeci și cinci. Acum apar toate odată, spre a evita viitoare eventuale superficialități... [citește mai departe]
24.01.2011 • Caiet
Nu mai am loc pe net de tot soiul de popi care scriu. Și scriu, nu se-ncurcă, de fapt transcriu ce-au spus alți popi și apoi îmi spun că-s irațional. Dacă trăncăne omul ceva, trebuie să-l ascult, de bun simț, dar când spune ceva nu este doar inconsistent, ci care sfidează până și logica simțului comun, parcă-mi vine, așa, deodată, să mă iau la trântă cu întreaga gloată. O să preiau un fragment, paragraful introductiv, de pe un site și o să caut să înțeleg, (i)rațional, cele rescrise de vreun bărbos care caută să intre în grațiile vreunei fuste. Oamenii... [citește mai departe]
21.01.2011 • Caiet
Despre popi, acești samsari între credincios și dumnezeu, sunt multe de spus și foarte puține de bine. Fotografia care urmează este dovada incontestabilă a spiritului mercantil, și nu înălțător într-ale spiritului, prin care lumescul prevalează, iar biserica nu doar ca acceptă, ci, din lipsă de reacție, pare că promovează. Aș fi vrut să spun "Biserica" în sensul unor capete responsabile din cadrul acesteia, adevărați apărători a celor sfinte, dar care dintre popii aceia nu coboară din limuzine? În gloată, foamea, teama sau, în contrapondere, fala, vanitatea, bat orice rugăciune. Omenirea este drogată cu iluzia religiei de peste două mii de... [citește mai departe]
18.01.2011 • Caiet
N-am fost un licean strălucit, în sensul că nu am avut note mari – criteriul unei virtuozități monstruoase. Lipsa de interes se manifesta din cauza perseverenței de uniformizare din partea profesorilor mei. Modelul pe care trebuia să-l preluam avea la bază dedicația colegului nostru sâsâit, nu prea social, trufaș din fire. Eram strungari la grămadă, cu câteva excepții, desigur: „inginerii”, viitorul. Înălțându-se pe un piedestal construit din cartușe cu țigări, sticle cu whisky și pungi cu cafea, lupta pentru premiul întâi devenise o luptă către un soi de excelență între „ingineri”. Pentru ceilalți, componența piedestalului era salutară, să nu repete... [citește mai departe]
13.01.2011 • Caiet
Într-o discuție despre prietenie, un amic îmi spune că el ar renunța la a mai continua cu avansurile către fata pe care o place dacă și unul dintre prietenii lui are să aibă, ulterior, o slăbiciune pentru ea. Mi s-a părut deplasată atitudinea lui pentru că nu înțeleg de ce ar trebui să dea înapoi. "În numele prieteniei", mi-a răspuns, dar ce valoare mai are acea prietenie care te obligă să renunți la ce-ți dorești, mai ales dacă intențiile tale sunt de bună credință? Nu mai bine renunți la prietenie și te dedici cuceririi persoanei pe care o placi? Știm... [citește mai departe]
10.01.2011 • Caiet
Sunt dezgustat de urările începutului de an, să-i aud aproape pe toți grohăind despre câte o roabă cu bani, o burtă cu bere, mașini de lux, vile și piscine, fiecare cu câte un soi de fericire și alte tâmpenii. Ca și cum o urare făcută "bine" va suplini orice efort spre a avea realizări în anul care vine. Îndobitociți cu țuici și vinuri, îmbuibați cu șorici, cârnați, tobă, cozonaci și cu o deschidere foarte amplă către exces, așteaptă să fie urați și prinși în noul an cu bani în nădragi. Cele mai tâmpe promisiuni se aud tot în preajma anului... [citește mai departe]
06.01.2011 • Caiet
te adorau când o dragă o proslăveai drept fiară dezbrăcând rochiţa cu maci roşii de durere si-ţi amintea pentru a mia oară întoarce-te acolo unde ai văzut şi trânteşte zbârci peste pleoapă apleacă-te peste drum şi ia şi lasă pofta să vină mâncând cu bucile pline la cer să priveşti să priveşti înapoi şi să-ţi aminteşti că acolo unde asculţi vei fi acasă şi niciodată izgonită obloane de poveste şi pereţi roşii şi oglinzi şi cât încă mai eşti o frumuseţe de fată sugrumă-n cuier şi rochiţa şi plasa şi altfel nu vei fi acasă parol nu ştiu nimic despre... [citește mai departe]
13.11.2010 • Cutie
Când ai un model care funcţionează, bine sau prost, îl împrumuţi atât timp cât serveşte scopului. Societatea românească este la pământ din punctul de vedere al încrederii în autorităţile sale. Şi totuşi acestea funcţioneaza întrucât şi-au arogat, pentru imparţialitate, un soi de independenţă necesară. Principiul separării puterilor în stat este un fel de precauţie pentru ca abuzul să nu poata avea loc. Realitatea înfrânge idealul, desigur. Când au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte, fiecare partid ahtiat după putere care şi-a numit un candidat veghează la buna desfăşurare a procesului de vot, asigurându-se că niciun cetăţean nu va avea votul... [citește mai departe]
07.11.2010 • Caiet
Au sesizat ei că în ultimul timp mă scald într-un fel de melancolie. Preţiozitatea titlului este intenţionată, în fapt este chiar întemeiată de un raid al unor nelinişti asistate. Nici n-aş avea cum să mă sustrag evidenţei. Sunt prizonierul unui viciu natural: nevoia de afecţiune. Nu cred că acest viciu se întemeiază pe vreun soi de inoculare, ci chiar este o slăbiciune naturală cu care ne naştem şi care se termină odată cu fiecare dintre noi. Ig ar putea spune multe despre asta, dar e încă turburat de ultimul său coşmar. Aş putea să afirm că Ig este cel mai... [citește mai departe]
06.11.2010 • Caiet