Sunt momente când vorbesc cu cei din cercul meu social şi îmi vine să mă ascund. Aş vrea, fără rezerve, să renunţ la tot ce am clădit, dacă am clădit ceva, să renunţ la toate învăţăturile pe care le-am dobândit şi să aleg o ieşire socială care să nu implice vreun soi de creativitate ori spirit critic, ci doar piscuri mediocre şi responsabilităţi limitate. Cred că asta înseamnă să te simţi mic, inferior, să remarci că după câţiva ani de parcurs idei consacrate, înca nu eşti în stare să fii la înălţimea celor pe care-i stimezi. Cu toate că sunt... [citește mai departe]
31.03.2012 • Caiet
Du-ma in parc. Daca nu-mi vei cuprinde talia ori palma, spune-i soarelui sa ma mangaie pe umar si-am sa stiu ca esti tu. De cateva saptamani citesc blogul unei tipe, n-am sa nominalizez. Empatizam pe multe planuri, imi place sa ma regasesc printre randurile altcuiva fara sa faca referire la mine. I-as scrie un email, insa n-avem timp. Suntem ocupati sa etalam "nu"-uri nerostite si nu vreau sa fiu interpretat gresit .
23.03.2012 • Alter Ego
Sub o gingasie distribuita atent, curtand aspecte comune, insemn al prudentei, cineva descoase o haina pe care o imbracasem tainic. Dintr-un gand superfluu, abordeaza extrema socialului, granita dintre "incotro" si "sens". Dar in giratoriul social, istoric, cultural, a te lega la sireturi inseamna a impiedica toate noemele proiectate de umbra ta ca orfane spatio-temporal. Te vor certa. Iti vor chinui gandul pana se vor fi intors in reflexul social. Desi alambicat, in fapt, manifest un ghiont emotional care transcede frantura de ratiune apta sa abordeze ceea ce ma anima.
09.03.2012 • Alter Ego
Reciteam blogul si ma regaseam ca-ntr-o oglinda. Nu-mi place nimic din ce vad. Un om trist, insingurat, intarziat, mizantrop. Mi-am spus c-ar trebui sa sterg blogul, sa nu-i las pe ceilalti sa rataceasca prin universul meu schizoid. In societate, in lumea reala, sunt altcineva - sunt putini oamenii pe care i-am lasat sa ma vada. Vor fi mai putini pe viitor. In mine se zbat toate nerostitele. In oglinda asta, printre randuri, exist nerostit. Nu pot sa sterg blogul - chiar daca nu-mi place. N-am sa cert oglinda pentru ca nu-mi surade. Multe persoane, insa, sunt placut impresionate de sensibilitatea cu... [citește mai departe]
03.03.2012 • Alter Ego
Iata, mi-a venit o idee. Decat sa nu incercam, mai bine costumeaza-ma, fardeaza-ma, ia-mi mainile si picioarele, zambetul si sclipirea, gandul si iubirea, suceste-le si rasuceste-le pana cand vei fi inaripat fluturele pe care-l doresti. Apoi, trimite-ma-n lume. Cand ne vom revedea, ai sa ma urasti. Voi fi cel pe care-l asteptai sa vina. Dar nu si cel pe care-l cautai. Clapa dupa clapa, fara sens, acutizand, agonizand, izbesc: "Prea tarziu!".
20.02.2012 • Alter Ego
Cine esti? Cine vreau, imi spui, cine crezi ca as putea fi? Oricine. Ori nimeni. Si-n mine izvorasc nespusele, despre superficialitate si autosuficienta. Despre sine. Despre ce (ti) se cuvine, despre mine si nimeni, despre sensuri, doruri, chipuri, abisuri. Despre oameni care strivesc nimicuri, fara noima, defazati, dezarmati, anonimi, atei. Despre ganduri in sihastrie. Despre geniu. Despre afectiune, certitudine, familie. Despre inaltarea spiritului. Cu picioarele ai batut la usa mea. Aceleasi pe care ai plecat. Mandra, fireste.
16.02.2012 • Alter Ego
toarnă cu picuri ucigaşe nimicind toate gărgăriţele şiroaiele de foc cuprind călătorul coborât de zeu în penitenţă în grota nefertilă părăsit căutându-şi rostul şi lumina până la moarte orbecăind lecturi mundane sortând petalele existenţei puiul de zeu anunţă absurdul răstoarnă sensul cu gândul strângând şireturile efemerului fără ca vreo revelaţie să se arate fără ca înaltul să mimeze lubricul demiurgului şi nu există mângâierea nesfârşirii şi nu există contemplarea sfârşirii şi nu există fericire întru nefiinţă şi nu există gând de veghe şi nici rost în lume nu mai mult decât dejecţii valorificate sub sfichia dobitoacelor înseriate târând intersecţii la... [citește mai departe]
15.02.2012 • Cutie
Nu mai stiu ce fac, dar imi doresc sa fiu aici. Acest aici iti apartine. Ma cheama soarele si luna, seceta si furtuna. Oamenii ma vor, dar nu prabusit in bratele tale. Nu imi cunosc sentimentele, totul alearga prin mine, sunt speriat si pierdut. Nu sunt, insa, singur. Vor primi, toti ceilalti, partea lor. Ciufuleste-ma. Ai facut-o de-atatea ori. Ia-mi mainile si pune-le peste sanii tai. Priveste-ma, lasa capul usor pe spate. Cuprinde-mi chipul, saruta-ma. Iar. Si iar. Izbeste-ne de podea. Arata-mi stelele ori subcerescul, mergem acasa.
15.02.2012 • Alter Ego
Afara, gheata a imbracat crengile, masinile, a inmarmurit chipurile oamenilor. M-am intristat si eu pentru ca uneori ma regasesc luptand cu mine. Mi-ar placea sa petrec troienele-n doi. Asta am facut mereu, am inaintat, fie singur, fie in doi. Nu m-am gandit vreo clipa sa renunt, sa ma las inghitit de inertia sociala. Am luptat cu mine, cu visele mele, cu principiile mele, cu daimonii mei in propria-mi minte. Am iubit mereu. Dezmortit de caldura, intind mana spre geam s-apuc luna. Voi iubi mereu.
07.02.2012 • Alter Ego
Internetul, pe gerul asta, e plin de oportunitati de a cunoaste oameni care, din lipsa de ocupatie, plictiseala sau simtindu-se prizonieri in spatele ferestrelor inghetate, traverseaza online-ul altfel decat de obicei. Acum sunt sanse maxime de cuplare, dar nu mai mult decat o apropiere virtuala. Nu cred ca va iesi nimeni de la caldura pentru a strange mana inghetata cu cineva cunoscut in mediul online. Cata zapada irosita!
06.02.2012 • Alter Ego
Am fost investit cu o titulatura si mi s-a propus o noua trasatura. Carevasazica, stilul meu este de a disparea ca magarusul in ceata. Mi-a spus-o astazi o domnisoara cu care am conversat simplu candva, departe, intr-o scrisoare moderna. Imi amintesc de emailurile pe care le-am schimbat cu ea, intrecandu-ne-n paragrafe, descriind fiecare persoana ideala. Nu ne-am intalnit niciodata. Din fericire. Mi-a mai spus ca, oricum, a trecut peste mine, desi nu fusesem niciodata in preajma ei. Ca tot ce conteaza este ca acum ea este fericita, citez "im happy and this is all that matters". M-am bucurat. Apoi m-am... [citește mai departe]
04.02.2012 • Alter Ego
Ma simt gol. De cateva zile, fie de la frigul de afara, fie de la dorinta omului de zapada, simt o prapastie in mine care se adanceste cu fiecare neliniste. Exista in jurul meu persoane care imi scriu, altele-mi telefoneaza, chiar ne nimerim uneori la acelasi chiosc zgribuliti. Imi par seci. Nedumerite. In jurul lor sunt la fel de singur. Prapastios, ma pierd strivind realitatea sociala. Am nevoie, in sensul cel mai afectiv cu putinta, de o imbratisare.
03.02.2012 • Alter Ego
Ma foiesc, nu pot dormi, dar asta nu-i o noutate. Nu pot pune ordine-n ganduri, nu pot identifica nelinistea. Mozart s-a retras devreme, ca niciodata, strivit de oaza mea de liniste. As manca o clatita, dar nu este o pofta autentica, ci un fel abscons de a-mi spune c-ar fi bine sa ies din casa. Dar nu, nu vreau, e prea frig, iar volanul inghetat imi va aminti de drumurile catre pustietate. Unde o fi perna cealalta? Mi-ar placea sa ascultam o piesa de teatru radiofonic.
31.01.2012 • Alter Ego
M-ai luat de mana si mi-ai cerut sa-ti vorbesc despre nelinistile mele, despre toate nerostitele care, spuneai, mi-au adancit chipul. Clipa asta am visat-o, am imaginat scenarii, monologuri, dialoguri si argumente gata sa ne salveze de ignoranta. Gandisem sute de moduri prin care sa-ti spun ca nu cer decat putina disponibilitate, sa iti simt interesul pentru noi, sa nu ma lasi sa fiu mereu cel care incearca, cel care se sperie, cel care esueaza si, in final, invoca dezarmarea. Mi-ar fi prins bine sa preiei incertitudinile mele, chiar sa le ridiculizezi, apoi sa combati panica mea cu asigurari si alinari,... [citește mai departe]
31.01.2012 • Alter Ego
Carevasazica, ma certi pentru ca m-am aruncat in bratele oricarei femei care parea a fi tu. Scuteste-ma! Unde ai fost cand te cautam disperat, cand am facut cele mai nepotrivite alegeri, cand m-au incatusat nelinistile si am fugit si m-am impiedicat si pentru tine, suflet pereche, m-am ridicat si am cazut iar si iar, si iar, si iar, pana cand genunchii au cedat si-n brate m-a prins mereu altcineva, hai, spune-mi, unde ai fost? Tu, suflet pereche, tu nu m-ai salvat vreodata si nici nu ma vei salva. Nu poti. N-ai existat nicicand.
29.01.2012 • Alter Ego
Sunt oameni care nu mă cunosc şi oameni care pretind că mă cunosc. Eu mă cunosc foarte puţin, poate atât cât să mă recunosc şi să nu alienez. M-am gândit că unii oameni pot decontextualiza tot ce spun sau scriu. Am primit recenzii cum că expun doar frustrări, eşecuri personale şi sociale, fericiri sau nefericiri care, aşa cum spunea John Locke, sunt, în cea mai mare parte, rezultatul propriei regii. Acum câteva zile am simţit nevoia unei justificări. Astăzi, însă, realizez că nu am ce să justific, nu văd rostul pentru care ar trebui să mă reflect în realitatea tuturor.... [citește mai departe]
29.01.2012 • Caiet
Stam fata-n fata ca doua statui aplecate una spre cealalta. Zambesti la fel de placut ca atunci. Ti-aduni cu schepsis sanii, aduci umerii in fata si te pisicesti nitel. Stii ca-mi place. Imi vine sa-ti sterg zambetul ala enervant cu o mozoleala ca altadata, insa nicio emotie nu ma mai incearca. Printre sutele de fluturasi si declaratii, urlam ca un dement sa nu ne lasi consumati de moment. Te-ai napustit asupra-mi precum leoaica stanesciana, carpe diem. Imi doream, desigur. Mi-ai deformat realitatea. Mi-ai sucit mintea cu mireasma sanilor tai. Ne-am lasat purtati de mangaierile vulcanice. Te-am iubit si te-am urat... [citește mai departe]
28.01.2012 • Alter Ego
N-am uitat nicicand sa fiu copil, n-am uitat nicicand sa visez. N-am uitat nicicand sa iubesc adolescentin. Mi-e dor de covorul de fulgi care astepta sa fie rostogolit intr-un om de zapada. Mi-e dor sa imprumut fularul meu maldarului nins pe care l-am ridicat cu mainile goale. Mi-e dor sa-mi iei mainile inghetate si sa le acoperi cu manusile tale ude; gestul inspira grija, chiar daca, pe moment, mai mult frig imi va petrece trupul. Mi-e dor sa-i amintim soarelui cum trebuie sa zambeasca, sa ne fotografiem pana cand lumina blitului ne va orbi mai puternic decat colosul care ranjeste... [citește mai departe]
28.01.2012 • Alter Ego
Am fost intrebat de multe ori de ce etalez inca de la inceput faptul cine sunt, iar la incercarea mea de a raspunde, intemeiata pe blamul social, mi s-a replicat: "Crezi ca daca esti interpretat iti scade cota?". Nu mi s-a mai permis sa reactionez, drept care o spun acum: Da, cred! Cred, totodata, in linistea cuplului si caut sa reprim tensiunile care nu tin, in mod direct si absolut, de mine si/sau de persoana de langa mine. Sigur ca nu traim in trecut, sigur ca ne adaptam prezentului si ca ne orientam inspre viitor, dar prezentul poate fi intr-o... [citește mai departe]
28.01.2012 • Alter Ego
Pana acum vreo cinci ani am crezut ca stiu sa flirtez. Am esuat de fiecare data pentru ca nu puteam vedea dincolo de succesul actiunii in sine: flirtul. Presupozitia de la care plecam era fie una intemeiata pe stereotipie, fie una conturata de supraevaluare. In cazul dintai, cautam lucrurile care plac, in genere, majoritatii femeilor. Nu mica mi-a fost mirarea cand m-am dezmeticit, in repetate randuri, nicaieri. Ratasem individualitatea. Alteori am crezut ca pot fi la inaltimea oricaror asteptari, insa cele mai simple, dar nu banale, situatii mi-au aratat ca a fi sus nu inseamna sa te ridici pe varfuri.... [citește mai departe]
27.01.2012 • Alter Ego