Pune mana dreapta pe pieptul meu, lasa haina mea sa o acopere misterios. Simti cum bat, din ce in ce mai tare, la portile tale? Ridica privirea, culege sclipirea din ochii mei. Musca-ti usor buza de jos, pregateste-o subtil pentru intalnirea cu tremurul buzelor mele ciobite de nerabdare. Voi fi gata sa te resping si sa te atrag oricand vei fi strans palma si smuls inima mea. Voi privi chipul bland cum iti coboara odata cu mana ta tot mai inclestata-n dreptul sufletului meu. Nu, nu te voi lasa singura, dar nici chipul nu ti-l voi ridica. In jurul taliei tale voi incolaci mana-mi stanga si te voi strange lipindu-ti chipul, protectiv, de pieptul meu. Ma-ntreb, te vei lasa purtata, savurandu-ti momentul, sau vei lua mormanul de pamant in brate si-i vei sculpta cu stransoarea ta speranta-n ungherele sale existentiale?
Ia-ma de mana, du-ma-n lume.
08.01.2012 • Alter Ego