Nu sunt microbist şi nu am niciun cuvânt de laudă pentru suporteri. Nici pentru fotbalişti. Nici pentru antrenori. Suporterul, din punctul meu de vedere, întruchipează golanul autorizat, cel căruia i se propune, dar şi permite, să urască, să înjure, să scuipe, să reacţioneze violent faţă de oricine, orice, dar mai ales faţă de adversarii echipei pe care o susţine. Autorizat de către cine? Voi să-mi spuneţi!
Majoritatea familiilor tinere suportă atitudinea mizerabilă a golanului autorizat prin însuşi elementul autointitulat forte, soţul. Soţia se aliniază standardului "meci, bere, seminţe, prieteni, urlete, înjurături" din dorinţa de a-şi mulţumi derbedeul. Pur şi simplu. Cauzele pentru care face asta sunt multipe şi toate ţin de renunţarea la sine pentru o coabitare aparent armonioasă. Acesta este şi un factor care dă naştere violenţei domestice, iar "a pierdut echipa meciul" un motiv suficient care autorizează orice abuz.
Scanadalul provocat în faţa stadionului Giuleşti de către un suporter fără bilet, dar dornic de a vedea meciul dintre Rapid şi CFR Cluj prin orice mijloace m-a determinat să scriu asta. De fapt, m-a impresionat fetiţa acestui suporter care striga înlăcrimată spre jandarmi, pe cand era ţinută în braţe de către tatăl ei, sa nu îl aresteze, să-i dea amendă, dar să nu-l ducă la secţie şi să-i lase să meargă acasă. Acelaşi lucru striga şi mulţimea. Apoi a început să plângă şi mai tare şi îşi implora tatăl să o ducă acasă: "Tati, te rog, du-mă acasă!", dar alcoolul facuse din părintele ei un comerciant care îşi luase fetiţa de acasă cu un scop precis. Şi-a târât copila prin mulţime ca pe un sac ţinut în braţe doar pentru ochii unora, iar când forţele de ordine au intervenit pentru a-l scoate din mulţime, dată fiind starea avansată de ebrietate, a folosit-o pe post de scut. Este o practică des întâlnită, ca părinţii să-şi transforme copiii în mărfuri. Astfel şi bărbatul acesta, tată fiind, şi-a luat copila din casă pentru a plăti cu prezenţa ei, prin înduplecarea forţelor de ordine de la intrare, biletul. Aceştia sunt oamenii care întotdeauna vor refuza o ciocolată propriilor copii în favoarea sticlei de bere şi a pachetului zilnic de ţigări. Aceştia sunt oamenii care azi se folosesc de copiii lor să intre la meciuri, iar mâine, dacă nu vor reuşi să-şi vândă soţiile, îşi vor vinde plozii în speranţa obţinerii de beneficii materiale. Veşnic frustrat, indiferent de motiv, suporterul extrem se va depărta de familie în favoarea anturajului, meciurilor, golănelii şi a statutului pe care doreşte să-l aibă în acest anturaj. Se ajunge în final la un concept des întalnit şi scuipat cu o uşurinţă înspăimântătoare: "Eu te-am facut, eu te omor" sau "Eu te-am luat, eu dictez în casa asta".
10.08.2008 • Caiet