Te rog să ne ierţi pentru că am ales cea mai murdară masă din colţul terasei (dar cu privelişte), pe când voi vă schimonoseaţi că sunteţi prea rafinaţi. Simandicoşilor, domneşte aristocraţia în voi!
Dragă Piţi, aşa mănânc eu. Iau cuţitul şi separ felia de pizza, las cuţitul de-o parte, pun mâna stângă pe felie şi o duc la gură. Adulmec, muşc, mestec (cu gura închisă după cum m-ai văzut), înghit şi savurez (fără să râgâi după ce beau o gură de cola). Şi-aşa face şi Alinuţa mea. Şi-aşa pare facă orice om normal la o pizzerie.
Ştiu că n-am fost un "bărbat adevărat" pentru că nu am comandat bere şi gin, iar pentru companie nu am cerut apă plată cu două feliuţe subţiri de lămâie aşa cum au făcut-o masculii de lângă tine. Am cerut, ca amărâţii după cum ne bârfeai, o pizza, o cola, o apă cu bule, o limonadă la juma' de kil' cu doua paie.
Şi nu te-ai oprit, ne-ai bălăcărit în şoaptă grupului tău şi ne-ai numit "ţărani lipsiţi de educaţie". Şi ne-am ruşinat. Şi ne umfla râsul, dar ne dezumfla bunul simţ mai ales când ai remarcat că s-a terminat apa plată din paharul pe care-l conturai cu degetul arătător, acelaşi deget cu care apăsai pe tigară s-o stingi în scrumiera plină cu chiştoace şi gume intens mestecate, acelaşi deget cu care te scărpinai în nas şi făceai biluţe cu gândul la o partidă de bauling.
Dar cel mai tare ne-am "ruşinat" când ai afirmat în gura mare, de s-a auzit până la Tribunal, că ţi-ai schimbat gentuţa. Da, dar ai uitat să menţionezi că ai schimat-o cu un sac! Maro! Maro, când tu erai îmbrăcată cu o bluza mov, pantalon alb la dungă şi balerini tot mov!
Când ai început să ne cânţi, asta după ce ai comandat pizza pentru că-ţi facusem poftă, ne-ai împrăştiat lălăind manelofonic "eşti frumoasa vieţii mele / eşti prinţesa din poveşti", nenoroc pentru noi că te-a întrerupt ţiganca, vânzatoarea (cu japca) de trandafiri printre mese. Te asculta şi ea cum fredonai cultură şi a început să te acompanieze "haide, haide barosane / bagă, bagă mâna-n buzunare / şi la printesă cumpără-i o floare". A urmat o repriză de râs. Cu toţii râdeam, mai puţin tu.
Şi a venit baiatu' cu camaşă roşie şi ţi-a trântit ţărăneasca pe masă. "Mmmm, ce bine arată, sper că nu mi se pune pe c*r" spuneai şi băgai mâna ca nesătula să rupi feliile ca apoi să iei furculiţa şi cuţitul. Păi, dacă tot ţi-ai băgat degetele în nas şi în scrumieră, ai scurs berea de pe masă cu mâna când s-a vărsat şi te-ai sprijinit cu ea de pământ cand ai ridicat pachetul de şervetele şi, în final, ai rupt pizza cu mâinile care mai era rostul să foloseşti tacâmurile? Vroiai să arăţi că tu eşti, de fapt, o domnişoară elegantă, sofisticată şi rafinată.
Eşti o valoare, Piţi.
27.07.2008 • Caiet