Voi încerca să portretizez în cuvinte, sub impulsul momentului, refulata. Este vorba de aceea care-ţi pune în cârcă toate nereuşitele sale sentimentale şi pentru care toţi bărbaţii sunt porci, iar toate femeile, privind prin ochii bărbaţilor, sunt curve. Desigur, trebuie menţionat de la bun început că atunci când partenerul ei se uită el la alte femei, se simte ofensată, iar când ea se uită la alte femei, se simte iarăşi ofuscată: poate are tenul mai fin, jobul mai mişto, prietenul mai cool, colanţii mai "panteraţi", picioare mai drepte, corpolenţă mai voluptoasă sau mai sfrijită.
Niciodată nu va vedea părţile bune ale celorlalte femei, ea fiind universul propriei sale lumi, iar lumea în care este ea este singura lume bună. Lumile celorlalte sunt departe de moralitate, sunt apartenente chiar unor cercuri dubioase, şi au, în genere, ceva care nu poate fi exprimat, dar este numit ca "de curve". Prin comparaţia cu sine a tuturor celorlalte femei, refulata caută să sublinieze permanent unicitatea ei. Tiparul frumuseţii este înscris pe formele ei. Ea nu ştie de ce Venus din Milo nu are braţe, dar crede că nu avea unghiile îngrijite.
În aproape toate cazurile, refulata nu are bani, dar se înfăţişează peste tot ca fiind independentă financiar, cu o situatie materială destul de bună, meritul propriu, şi persoanele cu care intră în contact trebuie să aibă minim averea pe care, deşi n-o poseda, refulata o declară. Pentru a-şi spori imaginea de om cu bani, pleacă de acasă cu pungi inscripţionate cu numele unor magazine cu haine de firmă. Acestea sunt goale la plecare sau poartă în ele o bluza cu dublă utilitate: să ţină punga umflată şi, la nevoie, s-o protejeze când aşteaptă taxiul spre dimineaţă când este trimisă acasă.
Refulata este întotdeauna femeie de carieră gata oricând să devină femeie de casă. Afacerea ei se încadrează, în registrul comerţului, la vânzări cu amănuntul, întrucât a făcut afaceri cu prietenele ei cărora le-a vândut hainele care i-au rămas mici, mostrele pe care le-a primit gratuit la reviste, a oferit consultanţă contracost cerşetorilor din parcare (doar ca ea a plătit de teama să nu-i fie zgâriată maşina). Familia este dorinţa ei cea mai mare, cariera de-a doua care o va îngropa pe prima, cea de antreprenor. Iubeşte copiii, ar dori şi ea o familie, chiar şi copii, dar se făleşte fotografiindu-se cu copiii altora pe braţe. Mesajul transmis, cel mai ades, are rolul de a contura statornicia în faţa tuturor: "Iată ce mămică frumoasă aş fi, dar nu e încă momentul!".
Accesoriile pe care le poartă sunt stridente, dar nu ţigăneşti, şi totuşi feminitatea refulatei este ruinată atunci când îşi trage chilotul dintre fese privind vitrinele, când îşi aranjează sânii înainte de a păşi într-o incintă asigurându-se că sunt suficienţi de dezgoliţi şi fructificaţi de cupe. La fel şi atunci când vrea să între într-un magazin, se propteşte în faţă uşii pentru a intra ea mai întâi şi-apoi să iasă ceilalţi. Pentru refulată, mistria este un instrument pentru machiat, nu pentru zidit, iar solarul este confundat adeseori cu duşul. I se pare degradant să facă pipi pe marginea autostrăzii, dar se simte confortabil în toaletele publice dacă are şerveţel.
Ea are stil. Ea este o persoană activă în cercurile pline de feminitate ale societatii: modă, călătorii şi spectacole. Cultura ei îşi are originea în emisiunile difuzate fie de Euforia TV, fie de OTV, fie de MTV. Ea nu se îmbracă prost, ci ştie ce înseamnă să ai gust. Toate celelalte femei, dar mai ales cele care se uită după bărbatul lor, nu au gust, ci cunosc gustul în sensul unor acţiuni pe care şi ele le întreţin, dar când e vorba să le admită, le cataloghează la dezgust.
Refulata îşi întăreşte statutul de femeie prin toane, cand îşi alege un ruj, o pereche de cercei sau o periuţă de dinţi. Se arată tristă şi se asigură că vede toată lumea când mângaie un câine vagabond. Întotdeauna are nevoie la toaletă la mijlocul filmului după ce a insistat că vrea locuri pe rândul din mijloc, la mijloc, în sală de cinematograf. Tot la toaletă trebuie să meargă şi când i-a încărcat pe toţi cu bagaje şi pregătiţi să iasă pe uşă. Ea nu poate căra nici hartia igienică, riscă să-şi atingă unghiile proaspăt ojate. Nu-i place culoarea maşinii de pe locul de parcare vecin şi asta o întristează. Simte nevoia de a fi luată îmbrăţişată şi apreciată când îşi rupe tocul pe care-l izbea de podelele magazinelor şi trotuarele încinse pentru a atrage atenţia. Părul în vânt sau prins în coadă este opera de artă a orelor petrecute la coafor.
Parcul nu este benefic pentru ea, nu suportă piatra cubică şi o dor picioarele după prima sută de metri parcursă pe aleile acestuia. Pe de altă parte, în club se zbenguie până varsă. Nu bea bere pentru că este o băutură care se bea din sticlă, ea serveşte "Cosmopolitan" sau "Sex on the Beach". Cu umbreluţă turcoaz, altfel pune bot. Ea vrea. Punct. Şi, de regulă, primeşte, pentru că "mârlranul", pe care l-a vânat cu-atâta trudă, are şi el mândria lui şi trebuie să-şi prelungească virilitatea printr-o atitudine fiţoasă, atitidine de care ea nu este straină, ci chiar complice.
Gelozia refulatei apare doar atunci când îi este limitat creditul, atât financiar, cât şi sentimental. Când n-are cu ce, dar are chef să aibă dreptate, critică bărbaţii care nu aduc flori femeilor, în general, aşteptând încuviinţare de la partenerul ei care s-a nimerit să nu-i fi luat nici el în acea săptamană vreo nuia sau diamant. Nu se sfieşte să se laude partenerelor de shopping cum ea ştie mereu, în avans, ce vrea partenerul ei şi poate să-i împlinească orice dorinţă în cel putin trei feluri. Ea nu-şi arată gelozia decât lui şi o face prin a pune bot după ce urlă o jumătate de ceas etalându-şi frumuseţea. Consideră că este degradant să remarce cineva că este geloasă, ar fi ca şi cum nu e în stare să-şi ţină iubitul în lesă, ceea ce e decadent în cercurile ei... înalte.
Refulata nu ratează vreo oportunitate când e vorba să-i critice fostele Toate au fost şi au ramas nişte blege care nu au ştiut să-l aprecieze. Doar ea ştie cum trebuie apreciat un om pentru că doar ea ştie ce înseamnă iubirea cu adevărat. Celelalte nu l-au vrut decât pentru o poziţie cât mai bună în societate, dar ea nu asta caută, ci să-l facă fericit. Ea, sărăcuţa, este eroină între femei, este cea care simte că se luptă cu morile de vânt cand îi cere să-i aducă zi de zi o atenţie pentru a ţine vie dragostea lor. Ea trebuie să primească pentru că este femeie, iar el trebuie să ofere pentru că este bărbat. Acesta este, pentru refulată, ingredientul de bază al unei relaţii de tipul "până la adânci bătrâneţi". Şi asta caută.
Oricât de unică s-ar simţi între femei, ea nu va rămâne decât ceea ce singură s-a construit: o refulată între alte refulate. O păpuşă care aspiraţii de păpuşar.
"Bibliografie" orientativă:
• Fetelor Sa Aveti Noroc @ Grapefruits »
• Hai sa nu mai fim atat de cool @ Nebuloasa »
24.04.2010 • Caiet