Cand ma cuprinde solitudinea, cand ma trage-n adancurile neputintei si ma apasa cu talpile milioanelor de cupluri, nu ma opun. Da, as vrea sa ma traga cineva de acolo, sa ma sarute resuscitandu-mi emotiile inghetate si reactiile nesigure. Ma-ntreb daca anul urmator voi fi mai putin intristat. Ca un facut, lucrurile par ca degenereaza intocmai in preajma sarbatorilor, unii se simt agasati, alti se consuma insingurati. Am crezut mereu ca oamenii sunt impredictibili, dar, pana la urma, in mare, sunt ghidati de istoricul personal.
Cand vom fi invatat din trecutul nostru, si nu al celorlalti? Cand? Cand?!
30.12.2011 • Alter Ego