Oh! Ma-ntrebi de ce pun la suflet tot ce-ti spune mama ta? De ce ma consum si iti reprosez lipsa reactiei? Altfel ar trebui s-o biciuiesc. M-as ferici vazand-o tarandu-se ca-n chinurile facerii si sa-i care un cartier de muncitori picioare-n rinichi, palme peste teasta, bocanci peste falange si scuipati peste ochi.
Iti par nebun? Nu-ti vine sa crezi in ce m-am transformat? Te-ntrebi cine-i bruta asta si unde-i gentilomul pe care l-ai cunoscut? Cerceteaza cum ai impartit dreptatea.
Sunt, acum, ceea ce am indurat. Cand iti spuneam ca nu-s de plastilina, iti spuneam ca zambetul nu se modeleaza cu spatula.
24.12.2011 • Alter Ego