Pentru că nu aş şti ce să scriu. Tu despre ce ai scrie dacă ai fi în locul meu? Spune-mi, fără reţineri. Răspunsul la întrebarea De ce nu scriu în fiecare zi?, înainte de a-l cere vouă, s-a putea sa existe în mine. Trebuie doar să încerc să mă pun în locul cititorului, iar cum la rându-mi sunt cititor de bloguri, n-ar trebui să fie complicat. Dar ar fi interesaţi cititorii de aceleaşi lucruri pe care le apreciez eu? Tind să cred că da. Odată ce au ales să adauge la favorite acest blog sau sa-l salveze în FeedReader, iar blogul ma are ca autor, cu siguranţă înscrisurile sunt cele apreciate, iar acestea merg în acord cu ceea ce crede şi promovează autorul. Suntem astfel, autor şi cititor, aproximativ pe aceeaşi lungime de undă. Altfel, nu văd rostul pentru care oricine şi-ar pierde vremea pe aici.
Ce-mi place să găsesc sau, mai bine spus, ce tip de articole apreciez la bloggeri? Răspunzând la întrebarea asta aş răspunde, cel puţin parţial, şi la întrebarea primă. Îmi plac, fără echivoc, reacţiile pertinente la ceea ce numim actualitate, fie ea culturală, socială, economică, politică etcetera. Sigur că particip şi eu la această actualitate, dar asta nu înseamnă că tot ceea ce se întamplă lângă mine îmi trezeşte reacţii care să poată fi portate plastic pe blog. Spun asta întrucât avem cu toţii reacţii la diverse lucruri, iar unele reacţii sunt previzibile, aşadar fără rost spre a mai fi menţionate pentru că nu ar fi altceva decât lamentare sub nasul cititorului.
Îmi plac poveştile. Sunt multe bloguri care transformă întâmplările cotidiente în subiect de poveşti, cunoscutele povestiri urbane care îmbracă de cele mai multe ori structura unor poveşti în ramă. N-am încercat niciodată să scriu poveşti, nici măcar pentru copii. N-am talent şi, momentan, nici disponibilitate sa-l dezvolt.
Există un aspect de care mă lovesc de fiecare dată când termin de citit lista de bloguri intr-o zi pentru că mie nu-mi mai ramâne nimic de spus. Nu este plăcut să spui acelaşi lucru pe care l-a spus altcineva deja, nici măcar neformulat. Mai degrabă o reacţie ar fi binevenită, dar există riscul de a fi catalogat blogger scandalagiu care se ia de alţii pentru că nu ştie ce să mai scrie. Vedem destul de des în blogosferă titluri reformulate de pe fluxurile de ştiri online urmate de o frază cu pretenţii de opinie pertinentă vizavi de ştire, uneori chiar o injurie sau un îndemn autoînsuşit la schimbare. Poate că n-ar trebui să mai citesc atât de mult, să nu-mi mai deformez gândurile în scrierile altora. Sunt şi-aşa destul de neclare gândurile proprii.
Îmi place de asemenea să citesc reacţiile participanţilor la întâlnirile dintre bloggeri, twitterişti sau cine mai ştie ce fest-uri care se păstrează într-o legătură strânsă cu online-ul. Întotdeauna se găseşte ceva constructiv de spus despre ce s-a întâmplat acolo, ce fel de oameni ai cunoscut, cum îi vedeai din mediul virtual şi cine s-au vădit în mediul real, ce idei de moment s-au transfomat în lepşe pe blog şi altele. Dacă zilnic ar exista astfel de întâlniri la care să particip, zilnic aş scrie cel puţin trei articole. Dar asta nu se întâmplă decât sporadic, iar în ceea ce mă priveşte n-am participat niciodată. Îmi accept statutul de kind of a blogger şi refuz orice tip de încununare virtuală. Încă nu ştiu ce am de spus când deschid gura, nu de puţine ori mai întâi vorbesc, apoi caut să înţeleg şi eu ce am vrut să spun. Poate vă pare dubios, dar mi se-ntâmplă destul de des, de aceea prefer să cultiv în nimicnicia mea seminţe care vor deveni o recoltă întârziată.
Deşi caut să scriu măcar despre ce mi-ar placea ca alţii să scrie, tot nu aş şti ce să scriu de-ar fi s-o fac în fiecare zi. De aceea, nu de puţine ori, răspunsurile la comentarii apar ca nişte articole, judecate din punctul de vedere al lungimii şi modului de abordare. Vedeţi, în mine nu zace vreo muză, ci dorinţa de a prinde d'in urmă gândurile care fug de mine.
Vă-ntreb acum, îndrăznesc, dacă aţi fi în locul meu şi vi s-ar cere să scrieţi în fiecare zi, despre ce aţi scrie? De altfel, dacă în mintea ta există acum o idee de articol pentru blog, despre ce este vorba?
21.06.2010 • Caiet