Doru Moraru

Filosof, fotograf, radioamator, blogger et al.
Doru Moraru
Doru

Doru Moraru

București, Romania
DOWNLOAD CV

DESPRE

Sunt pasionat de filosofie, fotografie, dezvoltare web, radiocomunicații analogice (cw) și digitale (psk31, rtty).

  • Web Design
  • Wordpress
  • Business Apps
  • APTITUDINI WEB-DEV / SKILLS

    HTML, XHTML, HTML5
    85%
    CSS, CSS3, XML
    70%
    JAVASCRIPT, AJAX, JQUERY
    60%
    PHP & MySQL
    70%
    WORDPRESS
    90%
    PHOTOSHOP
    80%
    DREAMWEAVER
    90%

    EDUCAȚIE

    • DOCTORAT2014 — PREZENT

      Sistemul datoriilor în Metafizica moravurilor

      Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.

    • MASTERAT 2012 — 2014

      Etică aplicată în societate afaceri și organizații

      Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.
      Media anilor de studiu: 10. Disertație: 10.

    • LICENȚĂ2009 — 2012

      Studii europene și relații internaționale

      Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.
      Media anilor de studiu: 9,67. Lucrare de licență: 10.

    • MODUL PSIHOPEDAGOGIC 2009 — 2012

      Facultatea de psihologie și științele educației

      Universitatea din București

    EXPERIENCE

    • Web Developer July 2009

      Infosys

      Lorem Ipsum roin gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auctor, nisi elit consequat. DEC 2013 to Present.

    • Senior Programmer March 2012

      WEBEL

      Lorem Ipsum roin gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auctor, nisi elit consequat. DEC 2013 to Present.

    • Team Leader August 2014

      WEBEL

      Lorem Ipsum roin gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auctor, nisi elit consequat. DEC 2013 to Present.

    • Project Manager March 2016

      WEBEL

      Lorem Ipsum roin gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auctor, nisi elit consequat. DEC 2013 to Present.

    Placebo

    Astazi nu pot fi crud. Desi am pornit blogul acesta in ideea de a refula fara a-i afecta pe ceilalti, mi-am dat seama ca ori de cate ori primesc o mangaiere, intristarile mele devin tolerate si uitate undeva intr-o haina veche.

    M-am supraapreciat. Am gresit. Cred ca am voit reciprocitate intocmai pentru a nu mai indura temerile dezarmarii. Oamenii cladesc relatii si devin prizonierii acestora. Cred ca este cea mai frumoasa detentie odata ce isi dau acordul pentru aceasta.

    Ma-ntreb care-mi este adevarata temere, sa dezamagesc sau sa fiu dezamagit. Stiu ca nu sunt social integrat corespunzator, iar teama de a dezamagi caut sa o combat cu afectiune, romantism, certitudine, notiuni personale care lipsesc celor integrati social. Daca voi fi dezamagit, voi fi dezamagit de mine, de modul inconsistent de a ma fi construit spre a implini nevoia celuilalt. Inca mai cred ca este mai important sa-ti arati disponibilitatea de a iubi, decat iubirea per se.

    Supraomul lui Nietzsche m-a ratat. Ma tratez regeste cu ganduri celeste.