Doru Moraru

Filosof, fotograf, radioamator, blogger et al.
Doru Moraru
Doru

Doru Moraru

București, Romania
DOWNLOAD CV

DESPRE

Sunt pasionat de filosofie, fotografie, dezvoltare web, radiocomunicații analogice (cw) și digitale (psk31, rtty).

  • Web Design
  • Wordpress
  • Business Apps
  • APTITUDINI WEB-DEV / SKILLS

    HTML, XHTML, HTML5
    85%
    CSS, CSS3, XML
    70%
    JAVASCRIPT, AJAX, JQUERY
    60%
    PHP & MySQL
    70%
    WORDPRESS
    90%
    PHOTOSHOP
    80%
    DREAMWEAVER
    90%

    EDUCAȚIE

    • DOCTORAT2014 — PREZENT

      Sistemul datoriilor în Metafizica moravurilor

      Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.

    • MASTERAT 2012 — 2014

      Etică aplicată în societate afaceri și organizații

      Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.
      Media anilor de studiu: 10. Disertație: 10.

    • LICENȚĂ2009 — 2012

      Studii europene și relații internaționale

      Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.
      Media anilor de studiu: 9,67. Lucrare de licență: 10.

    • MODUL PSIHOPEDAGOGIC 2009 — 2012

      Facultatea de psihologie și științele educației

      Universitatea din București

    EXPERIENCE

    • Web Developer July 2009

      Infosys

      Lorem Ipsum roin gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auctor, nisi elit consequat. DEC 2013 to Present.

    • Senior Programmer March 2012

      WEBEL

      Lorem Ipsum roin gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auctor, nisi elit consequat. DEC 2013 to Present.

    • Team Leader August 2014

      WEBEL

      Lorem Ipsum roin gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auctor, nisi elit consequat. DEC 2013 to Present.

    • Project Manager March 2016

      WEBEL

      Lorem Ipsum roin gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auctor, nisi elit consequat. DEC 2013 to Present.

    Diata unui gând

    Mă-ntorc adesea într-atunci şi mă pierd într-un soi de apă tulbure fără să-mi pese dacă mai pot sufla, fără să ştiu ce mă trage în adâncurile mele. Ca-ntr-un tunel, trepte năruindu-se, chipuri depărtându-se, zâmbete şi panică, o apăsare în piept, o mână întinsă şi în final o izbitură care te scoate din circuit, din rând.

    Nerostitele pândesc nerăbdătoare precum hienele, dihanii frumoase de fel. Rostitele, pe de altă parte, aşteaptă firescul declin, ele ştiu: cândva trebuie s-ajung pământ. Când mă voi fi prăbuşit, rămâne să sper la scânteia care va mistui putreziciunea-mi şi sinidisisul infertil. Parcă aud: să plouă cu plozi, nu cu filosofi!

    Negânditele, ecouri care te izgonesc din armanul cu dubii netreierate, îmi luminează sumbru chipul într-o notă absurdă. Sunt nepotrivit, caustic şi liber închipuit. Ştiu, dar încotro mă-ndrept, într-acolo n-aştept nimic, pe nimeni şi nici nu caut vreun răspuns.

    Testament:
    Ceea ce am, luaţi. Ceea ce sunt, aruncaţi.

    Un comentariu

    • Iubirea ne-a jefuit! « Gabriela Elena 2011-05-24 09:25:20

      […] se stinge şi se aprinde la cuvântul iubirii. Tocmai de aceea este atât de încrezută: pentru că ştie că poate […]

    Adaugă un comentariu