eram ecou străbătut de o rază întunecată
un gând lucind fraged dimineţii
şi căutam să cuprind mâna ta stângă şi
să mă ascund în palma ta
tu ştiai ca voi face asta de cu amurg
şi-acopereai ochii bufniţelor cu mângâieri ancestrale
coborate dintre nori peste pleoapele întristate
când te-am cerut pentru mine
am vitregit suspinele de atingeri celeste
întru lumină şi dezrobire
am găsit întunericul de sub clar de ziuă
căutând totul în certitudinea cernută zâmbetului
ca-ntr-o rugă
mă-nchinam oricărei urechi plecate nimicniciei mele
colbul universului meu
astăzi abisal
ieri curtat de minunatele iele cu sâni gingaşi
şi coliere purtate în şoaptă
vicioase creaturi suntem